Deși comisiile juridică și pentru buget ale senatorilor avizaseră noi condiții de exonerare de la restituirea a primelor de stat încasate nelegal până în 2016 de către clienții băncilor de locuințe, la votul din plenul Senatului PSD și UDMR s-au abținut de la a vota raportul comisiilor, astfel că proiectul va fi transmis ca respins Camerei Deputaților, care îi va decide soarta.
Senatul urmează să adopte noi condiții de exonerare de la restituirea a primelor de stat încasate nelegal până în 2016 de către clienții băncilor de locuințe, în funcție de diferitele categorii de clienți, inclusiv minori și pensionari, parte la contractele de economisire-creditare.
Banca pentru locuințe a Raiffeisen a obținut o decizie favorabilă de la Curtea de Apel București în litigiul cu Guvernul privind plata dobânzilor și penalităților de 151 de milioane de lei izvorâte din dosarul primei de stat.
Curtea de Apel București a anulat două acte ale Ministerului Dezvoltării prin care i s-a respins Băncii Comerciale Române dreptul de a beneficia de amnistie fiscală pentru dobânzile penalizatoare din procesul cu Curtea de Conturi pe tema primei de la stat pentru băncile de locuințe. Decizia poate fi atacată de Guvern.
Guvernul a trimis BCR decizia de plată de 389 de milioane de lei pentru obligațiile accesorii generate de decizia Curții de Conturi în cazul Băncii pentru Locuințe. BCR a încercat să obțină, fără succes, suspendarea executării acestei plăți și a făcut încă un provizion uriaș, care a mâncat din profitabilitatea grupului. Austriecii vor să încaseze, însă, un dividend record pentru rezultatul de anul trecut.
Cele mai importante bănci cu capital austriac din România au solicitat statului să fie amnistiate de la plata dobânzilor penalizatorii pentru sumele rezultate în urma unei decizii a Curții de Conturi privind subvenționarea sistemului de economisire-creditare. Guvernul a refuzat să anuleze dobânzile, care totalizează circa 62 de milioane de euro, astfel că cele două bănci pentru locuințe din cadrul grupurilor BCR și Raiffeisen se vor judeca din nou cu statul, după alte litigii mai vechi.
Îmi amintesc că un cunoscut analist, care, între timp - pentru meritele dovedite - a primit demnități publice, spunea că: “Dacă ar fi emise țitluri de stat pentru populație, oamenii ar avea un mod direct de a penaliza statul. Atunci când statul face risipă, când crește cheltuielile, urcă inflația - ceea ce erodează randamentele, populația vinde titlurile, iar prețul acestora scade. Relația dintre cetățeni și stat ar fi mai directă și mai activă decât acum când cetățenii penalizează politicienii doar din patru în patru ani, la alegeri”.
Măsurile incluse de Guvern în bugetul de stat pe anul 2021 prevăd înghețarea salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și primelor în sectorul public, neacordarea primei și a voucherelor de vacanță, precum și compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber. Companiile de stat cu pierderi nu vor primi subvenții de la buget decât în urma prezentării unor planuri de restructurare.
După ce președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea recent adoptată care vizează exonerarea tuturor clienților băncilor de locuințe de la restituirea a primelor de stat încasate nelegal până în 2016, aleșii au pregătit acum noi condiții de legiferare a acestei situații. Legea pregătită clarifică condițiile de exonerare în funcție de diferitele categorii de clienți, inclusiv minori și pensionari, parte la contractele de economisire-creditare.
Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea recent adoptată care vizează exonerarea de la restituirea de către clienții băncilor a primelor de stat încasate nelegal până în 2016. Președinția invocă încălcarea Constituției și interferența în deciziile definitive ale Înalte Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că primele de stat au fost plătite cu încălcarea legii către sute de mii de clienți ai BCR și Raiffeisen.
Senatorii PSD, care dețin majoritatea în comisia de buget, au redactat, după cum a relatat anterior Profit.ro, un raport de respingere a noii variante a programului ”Prima Casă”, modificat prin ordonanță de urgență de către Guvernul Orban și denumit ”Noua Casă”. Astăzi, plenul Senatului a votat respingerea ordonanței.
Senatorii PSD, care dețin majoritatea în comisia de buget, au redactat un raport de respingere a noii variante a programului ”Prima Casă”, modificat prin ordonanță de urgență de către Guvernul Orban și denumit ”Noua Casă”. PSD promovase anterior modificarea programului în "O familie, o casă", în cadrul căruia ar mai fi putut accesa credite doar persoanele cu venituri sub un anumit prag. Acum, social-democrații cer aplicarea acestei variante, care a fost promulgată de șeful statului, dar pe care Guvernul nu a pus-o în practică.
Fostul program „Prima Casă” a fost modificat oficial prin ordonanță de urgență de către Guvern și a primit denumirea „Noua Casă”. Schimbări mult mai importante decât cea de nume sunt legate de creșterea creditului maxim, dar și de introducerea unui avans de 15% pentru locuințele de peste 70.000 de euro ce vor putea fi achiziționate cu garanția statului.
O creștere a plafonului maxim de garanții de stat pentru programul Prima Casă, ce va fi redenumit în Noua Casă, va duce și la o creștere “absolut sigură” a prețurilor locuințelor - apartamentele care au stat în 60.000 – 65.000 euro se vor duce în 95.000 euro, spune Dan Bucșa, economist șef pentru regiunea Europei Centrale și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.
Guvernul PNL vrea să majoreze de la 66.500 de euro la 95.000 de euro valoarea creditului maxim acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să fie redenumit Noua Casă. Pe de altă parte, proiectul nu include finanțarea cu garanții de stat a creditelor dezvoltatorilor imobiliari, așa cum apărea într-o variantă discutată anterior.
Guvernul PNL discută o ordonanță de urgență care să modifice programul Prima Casă. Crește garanția statului, crește creditul maxim cu 20-40% și, în premieră, vor beneficia de garanții chiar dezvoltatorii imobiliari, care la precedenta criză s-au dovedit cea mai riscantă categorie de debitori.
Condițiile pentru programul Prima Mașină, prin care sunt acordate garanții pentru cumpărarea de automobile noi cu credit bancar, au fost schimbate astăzi de Guvern, fiind stabilit, de exemplu, că pentru autoturismele cu sistem de propulsie termic (cu motor cu ardere internă), prețul de achiziție nu poate depăși 50.000 lei plus TVA. Pentru autoturismele cu sistem de propulsie hibrid, prețul de achiziție nu va putea depăși 100.000 lei plus TVA. Pentru autoturismele electric hibrid și full electric, prețul de achiziție va fi de maximum 150.000 lei plus TVA.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat anul trecut băncilor comerciale participante la programul guvernamental Prima Casă peste 10 milioane lei de la bugetul de stat, ca urmare a încetării plății ratelor lunare de către unele persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare garantate de stat prin acest program, sumă cu 38% mai mare decât cea plătită în acest scop în 2016.
Beneficiarii primei de stat pentru economii la băncile pentru locuințe vor fi doar cei care au economisit cel puțin 5 ani sau contractează un credit imobiliar, cu condiția să justifice utilizarea primei în scop locativ, altfel prima va fi restituită statului. Legislația privind băncile pentru locuințe va fi în acest fel funcțională din nou, după ce Curtea de Conturi a blocat aplicarea acesteia, arătând că prima de stat nu se cuvine tuturor celor care au economist cel puțin 5 ani, ci exclusiv celor care și contractează un credit imobiliar. Băncile de locuințe vor avea la rândul lor o serie de noi obligații.
Beneficiarii primei de stat pentru economii la băncile pentru locuințe vor fi doar cei care au economisit cel puțin 5 ani sau contractează un credit imobiliar, cu condiția să justifice utilizarea primei în scop locativ, altfel prima va fi restituită statului. Legislația privind băncile pentru locuințe va fi în acest fel funcțională din nou, după ce Curtea de Conturi a blocat aplicarea acesteia, arătând că prima de stat nu se cuvine tuturor celor care au economist cel puțin 5 ani, ci exclusiv celor care și contractează un credit imobiliar. Băncile de locuințe vor avea la rândul lor o serie de noi obligații.
Contabilitatea e nemiloasă când ești falit. Dacă nu e măsluită. În Europa există, legal, o contabilitate dublă, dacă nu plătești, dar promiți să plătești cândva, atunci nu ești dator. De exact această prevedere vrea Guvernul să se folosească în programul de credite pentru dezvoltare personală, în condițiile în care #numaisuntbani. E un fel de Prima Casă pentru nevoi personale, dar fără activ suport și fără o evaluare temeinică a riscurilor. Situația din SUA ne-ar putea învăța ceva.
Beneficiarilor primelor de stat la contractele de economisire-creditare cu o durată de minimum 5 ani nu sunt nevoiți să justifice utilizarea sumelor economisite în scop locativ, dacă înainte de expirarea termenului limită nu au fost înregistrate restituiri din sumele economisite, au decis deputații din comisia de buget. Aceștia au lăsat, astfel, nemodificată o prevedere a legislației privind băncile pentru locuințe, care a fost interpretată diferit de Curtea de Conturi și propusă spre modificare de Guvern.
Banca Comercială Română a finanțat achiziția a peste 100.000 de case începând cu 2007, dintre care 51.000 prin programul Prima Casă, lansat în 2009. BCR a acordat cele mai multe credite cu garanții de stat în ultimii 5 ani și are o cotă de 25% din piață.
Banca Națională a României constată că piața imobiliară se încinge, că băncile preferă să crediteze populația, mai ales pentru achiziția de locuințe, în dauna sectorului productiv, că gradul de îndatorare e în creștere. Cu toate că Prima Casă domină creditul ipotecar și toate datele îl indică drept un perturbator al pieței, BNR nu face niciun comentariu asupra oportunității continuării programului “de criză”, chiar dacă românii iau acum mai multe case pe credit decât luau înainte de criză.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat, anul trecut, peste 112 milioane lei de la bugetul de stat pentru acoperirea ratelor la bănci datorate de beneficiarii de credite garantate de Guvern, printre care se numără companii de stat și municipalități, dar și persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare prin programul Prima Casă.